Astăzi, primarul a spus că s-a finalizat modernizarea arhivei Primăriei. Această informație este genul de știre care nu interesează pe nimeni. Până la urmă, s-a făcut ceva absolut normal și firesc. Dar pentru mine știrea a fost aparte. În urmă cu patru ani am intrat în arhivă și am citit documente vechi, m-am mirat de caligrafia vremurilor trecute, apoi am căutat sensul unor arhaisme prin diferite dicționare. Și, auzind despre curățenia/modernizarea din arhivă, m-am gândit că ar fi mai mulți romașcani încântați să citească despre viața bunicilor noștri. Așa că l-am rugat pe primar să organizeze – un bun moment ar fi ziua orașului – o expoziție temporară cu documente din cadrul arhivei. Până atunci, însă, iată ce am scris, pe 14 septembrie 2011, pentru Ziarul de Roman:

Puţini romaşcani cunosc faptul că la demisolul clădirii Primăriei Roman se află arhiva instituţiei. Trei camere, pline cu rafturi înalte, pe care care se află peste zece mii de dosare. Cele mai vechi sînt din anul 1950 şi au date referitoare la meserii care au dispărut demult. În dosarele prăfuite se află cereri, autorizaţii, procese verbale şi date financiare ale unor curelari, lustragii, cărăuşi sau ceasornicari.

Într-unul dintre dosare se regăseşte, îngălbenită de vreme, o cerere din anul 1958 a lui Ioan Alecu, de 61 ani, care solicita scutirea de la taxa pentru cărăuşie uşoară. ”Am avut autorizaţie de cărăuşie uşoară de mulţi ani, dar, din 1957 – şi, în mod special, din iulie -, am fost bolnav în pept şi nu am mai circulat deloc. Pentru a-mi salva sănătatea, neavînd alte posibilităţi, am vîndut calul (pe cărută nimeni dă nici 100 lei), iar actualmente suntem întreţinuţi cum putem de copiii noştri. Pentru aceasta vă rog să dispuneţi anularea autorizaţiei de cărăuşie”, scrie Ioan Alecu în cererea înregistrată pe data de 22 martie 1958. În alt dosar stă o declaraţie a lui Iolal Rudichi, curelar de pe strada Sucedava, despre veniturile şi cheltuielile lunare.

Pe cîteva rafturi din camera alăturată se află arhiva fostului CAP, care conţine normele de muncă ale lucrătorilor. Aceasta nu este completă, documentele fiind doar din perioada 1970 – 1984. În rest, dosare cu tot felul de raporte, decizii ale primarilor, organigrame, registrele de evidenţă de la starea civilă şi informaţii fincnaciar-contabile.

„Sînt persoane care se adresează nouă pentru a obţine adeverinţe că într-o anumită perioadă au lucrat la primărie sau la alte instituţii subordonate pentru recalcularea pensiei. Cînd primim astfel de solicitări, coborîm aici şi căutăm dosarele vechi pentru a oferi adeverinţa cu toate datele pe care le deţinem”, a afirmat Manuela Tătaru, şeful Serviciului de administraţie publică din cadrul Biroului Unic.

Manuela Tătaru spune că arhiva de acum are nevoie de o selecţie, dar şi de o investiţie pentru modernizarea spaţiului. „Am făcut o propunere de casare a documentelor mai vechi către Arhivele Naţionale, dar nu putem casa nici o hîrtie pînă nu vine responsabilul de la Piatra Neamţ să vadă despre ce documente este vorba. Există acte care pot fi distruse doar după o anumită perioadă de timp. Cele care conţin informaţii cu caracter personal se distrug prin ardere sau prin tăiere, iar celelalte se reciclează”, a precizat aceasta.

Conform nomenclatorului arhivistic, elaborat în 2009, există acte care trebuie păstrate permanent sau doar un număr de ani, în funcţie de importanţă. Printre documentele care nu se distrug niciodată se numără dosare ale şedinţelor de Consiliu Local (CL), registrul de evidenţă al hotărîrilor de CL, organigrame, dosare şi fişe personale ale angajaţilor, sinteza anuală a Poliţiei Locale, dispoziţii ale primarului, planuri urbanistice. Alte documente, cum ar fi registre de stare civilă în care sînt înregistrate actele de naştere, căsătorie sau deces, trebuie pătrate 100 ani.

Statele de salarii, acţiunile patrimoniale în revendicare, constatarea dreptului de proprietate, plîngerile înregistrate la legea fondului funciar şi a caselor naţionalizate se păstrează 50 ani. Mai sînt documente care se păstrează 30, 25 sau 10 ani, în ultima categorie intrînd contractele de închiriere ale primăriei, dispoziţiile bugetare, indemnizaţiile de naştere şi fişele bugetare.

Avizele şi autorizaţiile de mediu se pătrează în arhivă cinci ani, iar sesizările cîinilor comunitari se păstreză doi ani.

În organigrama Primăriei Roman este prevăzut un singur post de arhivar. Acesta nu este momentan ocupat, întrucît persoana care a ocupat acest post a ieşit la pensie. Aşa că arhiva Primăriei a rămas pe mîna Elenei Havrici, magazioner în cadrul Serviciului de administraţie publică. „Anul viitor sper să putem face nişte rafturi noi, să facem o igienizare şi să reorganizăm un pic arhiva. Va fi destul de dificil, însă, pentru că nu pot singură să mă ocup de miile de dosare, iar la noi nu se pot face angajări. Dar este un lucru care se impune, întrucît nu mai avem spaţiu pentru documentele recente, care trebuie arhivate”, a spus Elena Havrici.

sursa foto: timpolis.ro

About The Author

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close